In weekend-ul ce-a trecut (da inca simt tristetea in suflet), am incalecat pe cai si am plecat catre Sibiu la festivalul Rockin’ Transilvania.

Ca sa va pun in tema, au cantat niste bajeti pe varii stiluri muzicale, in general Industrial, Thrash si Power Metal. N-a fost rau deloc, din contra, unul dintre cele mai misto concerte vazute de mine, din ultimul timp.

Acu hai sa va povestesc insa care-a fost marea atractie a concertului.

Se facea ca stateam in fata scenei si admiram lautarii cum chinuie instrumentele. Intr-un moment de respiro, intorc sfecla si BANG! ocserv doua personaje de sex feminin, de mi s-a taiat rasuflarea. Ierau cam la 15 ani asa, par saten inchis, dar vacsit cu suvite rosii, fuste scurte, cizme de iarna, machiaj negru (muuult). Aveau si un insotitor, cam tot la fel de trist. In seara cu numarul doi, pe langa grup s-a aciuat si o ghioarla de roacker batran care a pus labuta pe inocenta tristuta ramasa singura.

Dupa 5 minute de ras incontinuu am decis sa fac o scurta analiza a prezentei lor in locatie. Clar nu erau ascultatoare de vreun gen enumerat mai sus, pareau mai mult cu tristii (My Dying Bride, Nightwish, etc, samd – trupe care vor fi prezente peste 1 luna la Artmania, tot in Sibiu). Vom lansa urmatoarele impoteze:

1. Au gresit locatia -  la vreo 15 ani cat aveau, dupa x paharele de si anume licoare magica (a se citi vodka, bere, etc) poate au incurcat data sosirii tristilor favoriti si au descins in locatia cu roackeri.

2. Erau undercover – de fapt erau toti manelisti convinsti, dar s-au deghizat in EMO si au venit sa studieze piata. Ce place la oameni, una alta. Cine stie, poate maine vedem vreun solo de vioara la nea Vijelie sau poate chiar o compozitie pe clapa la colegu’ Minune.

3. Sunt in perioada de culturalizare -  incercand sa isi raspunda la apasatoarea intrebare: sa-mi tai venele sau sa le las lungi, poate intr-un moment cristalin de gandire (accentuat cu un sut in domnul cur de la parinti) au venit sa vizualizeze niste trupe care nu au treaba cu tristetea, depresia, etc.

Cert este ca in sinea lor erau tristi, nu puteau digera muzica pusa in urechi de catre trupeti. Au dat ei din cap, dar sa dai din cap pe un solo la Stratovarius e un picut dificil si tinde sa te cam ia ameteala.

Frumos weekend avuram la Sibiu. Vom reveni.