Balcanezii sunt fiinte sociale (conform studiilor empirice, efectuate pe diferite esantioane ale populatiei atat urbane, cat si pseudo-urbane si rurale) cu un  profund spirit de unitate si de grup.

Urmatoarele  aspecte (note to self: de completat lista) au fost remarcate pe parcursul studiului
- populatia cu o medie de varsta mai ridicata se uneste in grupuri de cate 5-6 pentru actiuni de gherila desfasurate in general in mijloacele de transport in comun impotriva balcanezilor minori sau sub-maturi. Atacul este complex, atat olfactiv (“bomba cu naftalina”) cat si verbal (“ratzaidreacu, pe vremea mea ierea respect”) sau chiar fizic (“Nesimtitule, da-te jos de pe scaun!”); pentru atacurile fizice, balcanezii varstnici isi pregatesc din vreme obiecte contondente pe care le ascund in sacose sau pungi de plastic; tot acolo s-a observat prezenta  unor resturi de (in ordine aleatoare, enumeram o parte din elemente, cu observatia ca acestea sunt suficient de numeroase si de eterogene incat sa nu se constituie intr-o grupare statistica): peste mort, branza de bivolita, rosii mucegaite, mere, cartofi, galosi de cauciuc, sosete din armata, baioneta din razboiul din ’44; tot in sacose, se gasesc si franturi din  Scanteia sau Magazin Istoric din ’75, vederi de la Baile Govora – salutari si urari de bine, 3 august 1965; distonocalm, 3 boabe de fasole, ulcerotrat, fiole de parfum de trandafir. 

Balcanezii tineri riposteaza sonor la randul lor (“ratzaidreacu de bosorogi”); balcanezele-femele scot tipete ascutite (“te cauta moartea pe-acasa”), masculii de obicei se rezuma la racnete cu scop teritorial.

-    populatia sufera de mimetism familial: astfel, intr-o grupare tip “celula cu parinti –copii-socri-cuscri”  tipic- balcaneza; capul familiei (masculul dominant si reproducator) mosteneste de la parintii lui idei, concepte, invataturi pe care incearca sa le aplice la randul sau urmasilor si consoartei sale. La randul ei, femela reproducatoare vine cu un bagaj propriu similar (a se nota: ea nu este femela-dominanta, pentru dominatie ducand o lupta acerba cu mama masculului, rezultatele luptei avand rezultate incerte si degenerand in conflicte teritoriale) care de multe ori intra in conflict cu ale masculului. Conflictele se solutioneaza cu “ma-ta e proasta” sau “Fa ca proasta de ma-ta” ; cei doi ajungand deseori la un consens oarecare.

Evolutia este de obicei scoasa din ecuatie, balcanezii preferand in mod cert imitarea inaintasilor lor, fara a-si pune prea multe intrebari. Acest mimetism familial se manifesta si in alte directii; astfel, daca masculul prefera un anumit gen de muzica, femela devine extrem de rapid un fan mai infocat al aceleiasi muzici; daca masculul este de exemplu maturator (exemplu strict didactic), balcaneza va ajunge sa creada ca maturatorul este suprema aspiratie a oricarei persoane precum si faptul ca e cea mai buna, frumoasa, complexa, neobisnuita meserie si ca numai anumite persoane (cum ar fi masculul casei) o pot practica.

Imitarea este bidirectionala; asftel, daca  balcaneza decide  “porcul e cea mai sanatoasa mancare”, toata familia adopta acelasi comportament auto-distructiv.

Mult mai grav este mimetismul social, observat in grupurile de balcanezi care impart acelasi teritoriu. Acest mimetism social este generator de conflicte mocnite (“daca ala si-a pus gresie, vreau si eu!”) fara a determina vreo evolutie semnificativa, iar la balcanezele tinere (exemplare minore) fenomenul de “concurenta de grup”: care are cel mai roz telefon, care are cele mai pensate sprancene, cel mai de firma trening.