Minou

Din ciclul “de ce a trecut puiul strada?”, azi este randul “de ce a iesit motanul din casa?” cu variatia “cat timp ii trebuie unui motan M sa strabata o distanta D=2m dintre doua usi (U1 si U2), intre care exista trei balti (B1, B2 si B3?)

Un motan normal ar iesi pe U1, eventual ar trage un racnet (“mamaaaaaaa mi-e foame!”), ar ocoli in 30 de secunde B1, B2 si B3 si ar ajunge (evident) la U2.

Lucrurile simple nu-s niciodata atat de simple pe cat par (asta-i axioma motaneasca numarul 1).
Asa ca Minounatul (M) pentru a strabate distanta D dintre U1 si U2 face cam asa:
“Moamaaaa! am iesit din casa! Fac pisu! de fapt, nush, fac? face cineva in locul meu? nu se ofera nimeni? bipezii astia, sau si restu’ de patrupede de prin curte… hai ma, chiar nimeni? deloc-deloc?”.

In drumul spre U2 apare B1. Uaaaaaaa o balta! Ce poate fi mai frumos decat o balta? Minou priveste fermecat la balta si din lac il priveste, la fel de fericit, un motan. Frumos, ar zice Minou, dar e prea preocupat sa admire creatura motaneza din balta. Si motanezul celalalt il admira.
“Mamaaaaa un motan! Un motan frumos” (gat intins spre balta, labuta intinsa gen “salut tinere!”). Si 5 minute de sus-jos sus-jos. Frate, asta se uita si el la mine.

Cu greu, Narcisistou’ se desprinde de B1. Unde pleca? Sa manance? Sau sa faca pipi? Tot nu sunt voluntari? Uite ca pe motanu’ ala misto nu l-am intrebat.
Si apare (fatalitate!) B2. Iar salut, iar io-te ce frumos e, ptiu ptiu sa nu te deochi, bai ce motan mare! Numai motani cresc prin baltile astea.

Si de la B2 la B3 nu e decat un pas si-o juma’ de ora. Coafura inca rezista. Motanii din lacuri rezista si ei. O baba din vecini vine si se inchina superstitios. “Ia uite la el, e, ce-o vede el acolo?”
Minou se uita cu dispret (si motanul-minune din noroi, la fel): “Eu vad ceva super frumos. Tu n-o sa vezi niciodata ceva atat de frumos, oricat te-ai holba, ca mine, in lacuri!”