ora 23: pizza. metalistu’ mic si mieunator tipa ca vrea si el. dam la metalist. metalistu’ o acopera scarbit cu un servetel. pute. nu-i place branza cu mucegai, o confunda cu altceva la fel de mirositor. nici pestele (aka somon afumat) nu-i bun. se uita oripilat la noi- ce dracu, cum putem sa mancam asa ceva? intoarce coada ca de sobolan si pleaca.

ora 1: hai la somn

ora 3: “BONJOUUUUUUUUUUURRR! du iu spic english? parlevu franse? sunteti madam roman?” chiar, cine dracu’ sunt? cine suna la ore d’astea inumane? Normal, piticu‘. Ala mic si rau ascuns prin retea, iar s-a pus pe taiat cabluri. o agentie de pe camp picata in tufe, sa ramana acolo pana o chem eu inapoi.

ora 4: miiiiiiiiiiuuu? a? ne jucam? vezi ca mie mi-e foame. ca mi-ai dat kkt d’ala sa mananc aseara. da, si fac si kk, nu vii sa cureti litiera? uite, am burta alba. cum adica n-ai chef de joaca? de ce dracu’ m-ai luat de pe strazi daca nici de atata lucru nu esti in stare?

ora 5: unii de prin casa pleaca in team building. desi plecarea s-a facut in maxima liniste, tot aud zgomote. adorm (?) la loc.

ora 6: booooooonnnnjouuuuuuuuuuuuuurrr! aveti un ticket! sa stiti ca tot nu s-a rezolvat. du iu spic inglish? da’ franse?

ora 7: auzi da’ tu chiar nu te trezesti ca sa te joci cu mine? helloooooooo, un pisic are nevoie de atentie aici! [si ii e si foame, multumim de intrebare!]

oh, minunatele nopti de vara…. agentia cica s-a ridicat (m-au mai trezit aia pe la 8 odata, sa ma asigure ca nu m-au uitat, si eu i-am asigurat de mes meilleurs voeux si de un voiaj la caldurica si foarte intim cu distinsa lor mama), motanu doarme (normal! ca doar a avut treaba azi noapte!), eu incerc sa prind macar un sfert de ora de somn.